
Nu doresc nimanui un sentiment de nesiguranta,un sentiment ca nu apartii acestei lumi,cand pur si simplu refuzi orice ajutor de la oricine,chiar si de la cel mai bun prieten.
Putini au capacitatea de a iubii cu o nebunie crunta,riscand orice,chiar propria lor inima.
Putini au habar ce inseamna sacrificiile si mult mai putini le apreciaza.
Nu vreau sa intru in amanunte,poate ati inteles din unele postari mai vechi ceea ce vreau sa spun.
Refuzi sa crezi ca poate acolo exista cineva care te poate ajuta sa treci peste cu iubire si rabdare.Am auzit-o,candva..
Ea tocmai trecuse printr-o despartire,nimeni si nimic cum spuneam nu putea sa o ajute,se inchisese in ea,ca o broasca testoasa ce se ascunde sau se fereste de ceva.
Nu pot sa explic in cuvinte durerea ce o purta,era ingrozitor sa o privesti cum pe zi ce trecea,mai rau se afunda in abis..
Nu mai exista incredere,nici iubire,nu mai vroia asta,suferise prea mult.
Refuza sa dea explicatii,puteam sa simt lacrimile atat de calde cum se prelingeau pe sufletu-i distrus de durere..
Inima?Doar o piesa de puzzle,parca pierduta..
Apoi,intr-o zi,a aparut cineva..cineva special.
Era sceptica,mai trecuse prin asta,nu vroia sa mai pateasca si a 2 a oara.Puteam sa jur privindu-l pe el,cum inima-i batea cu putere cand o vedea.O iubea,mai mult decat atat,o vroia,numai pentru el.
Simtea ca ea ii poate fi pelerina pe ploaie,scutul de lupta,perna pe care sa planga.
Ea insa refuza sa se deschida..in fata lui,trebuie sa recunosc ca,urmarindu-i pe cei doi,cu greu a reusit el sa o faca din nou sa iubeasca,dar ma bucur ca a avut rabdare.
Acum..ea este cu el,vindecata mai mult sau mai putin,iubeste din nou,de data asta,pe cine trebuie.
P.S: Te iubesc.
I love it. <3
RăspundețiȘtergere