Odata ce un om iubeste,este capabil sa se duca pana la capatul lumii pentru acea persoana.Dragostea te face sa vezi ce zace in interiorul inimii tale,daca e prafuita de timp..sau ingrijita in fiecare zi.Ea te face sa iubesti neconditionat si sa faci din imposibil,posibil.
Inca de mici suntem inconjurati de ea,un bun model sunt parintii,care sunt in stare de orice sacrificiu pentru noi,fie ei saraci sau bogati,mereu incearca sa ne ofere tot ce ne dorim.
Insa in adolescenta descoperim pe pielea noastra pentru prima data ce inseamna cu adevarat iubirea.Primul sarut,prima imbratisare si,incet incet..incepem sa deveni din ce in ce mai apropiati de persoana iubita.Incepem sa ii iubim imperfectiunile si sa ajungem la un moment dat sa ne sacrificam pentru "ea".Fiecare avem ceva ascuns in noi,iar cand intalnim persoana potrivita,ne "dezgolim".
Cand suntem tristi,persoana de langa noi face tot posibilul sa ne faca sa zambim.Imposibilul inseamna neconditionat,ca sa depasim acest stadiu,trebuie sa invatam sa iubim cu bune si cu rele.Dar in lumea in care traim,e putin probabil sa mai putem savarsii acest fapt,desigur,cu mici exceptii.
Iubirea este ceva atât de deosebit încât n-o poţi ascunde, unde există, nici s-o simulezi, acolo unde nu există.
Majoritatea stiu sa se prefaca, dar atunci cand isi gasesc adevarata iubire, o lasa balta. Dar atunci cand doar crezi ca e iubire si defapt nu prea e, well, that's life, it's sucks big time.
RăspundețiȘtergere